Continuăm să găsim și să promovăm soluții pentru comunități cu ajutorul voluntarilor, pe cele 10 teme ale ediției a X-a! Lansăm tema 4 – risipa de mâncare. Evitarea ei este una dintre cele mai importante dar și cele mai la îndemână acțiuni prin care putem combate criza climatică.
1,3 MILIARDE DE TONE DE MÂNCARE sunt irosite în fiecare an, în toată lumea. În România se aruncă în fiecare an atâtea alimente cât să umple 127.500 tiruri înșirate din țară și până în Germania.
O treime din mâncarea care se aruncă nu este stricată, ci sunt alimente bune, în termen de valabilitate!
Cum ajung totuși alimente perfect comestibile în gropile de gunoi?
De exemplu, fructele și legumele care nu „arată” prea apetisant, sunt lăsate deoparte încă de la producători. În magazine și hypermarketuri există în permanență mult mai multă mâncare decât se va cumpăra într-o zi. Noi, consumatorii, suntem obișnuiți să punem în farfurie mai mult decât vom mânca, de fapt. Restul, aruncăm… Fast-food-urile ne încurajează să alegem porțiile mari. Tot ce n-am mai putut mânca… se aruncă.
Toată această mâncare nu ajunge la cei care ar avea nevoie de ea ca să supraviețuiască.
Mai mult, risipa de mâncare este unul din factorii principali ai dezastrului ecologic actual. Distrugem din ce în ce mai multe ecosisteme pentru a crea agricultură de masă, consumăm cantități uriașe de apă, dintr-o rezervă limitată de apă dulce, iar producerea alimentelor este prima sursă de emisii de gaze carbon. Procesul de descompunere a alimentelor produce metan, un gaz de seră extrem de nociv și peste 3.3 MILIARDE de metri cubi de dioxid de carbon.
Cum putem reduce risipa de mâncare?
La nivel personal, haideți să încercăm să nu mai irosim mâncarea. Să cumpărăm numai cât știm că vom consuma. Să ne organizăm frigiderul sau cămara, astfel încât alimentele să nu se învechească. Să consumăm fructe și legume proaspete, mai degrabă din piață decât din supermarket, încurajând astfel și micii fermieri locali și naționali. Să cerem „la pachet” restul porției pe care nu am terminat-o la restaurant (nu e nicio rușine, se practică și în localurile din centrul Parisului). Să facem un gest civic și responsabil, insistând față de companii, ONG-uri și guverne să se implementeze reguli de reducere a risipei de alimente.
Mai departe de casele noastre, ce ar trebui să se întâmple în comunitate? Vă provocăm să priviți ce se întâmplă în jur:
– Simțiți că există o problemă cu risipa alimentară, în cartierul, orașul sau comuna voastră?
– Cum gestionează restaurantele, cantinele, fast food-urile, magazinele produsele alimentare rămase la sfârșitul unei zile sau care se apropie de data de expirare?
– Există demersuri de transformare în compost a produselor alimentare nefolosite sau în surplus sau de colectare separată a acestui tip de deșeuri?
– Au loc campanii de informare asupra acestui subiect?
– Ce schimbări ați propune?
Așteptăm soluțiile voastre și vă lăsăm, pentru inspirație, câteva idei ușoare, practice, dar, mai ales, foarte bune, de la Anastasia, voluntar în Patrula de Reciclare: