În urmă cu un an, Gabriel era un copil de care colegii de grădiniță fugeau. Acum e un model de mic ecologist.
„Doamna, nu mai aruncați gunoi aici. Vă rog eu frumos, frumos, frumos…” La 5 ani, Gabriel veghează la curățenia din jurul blocului lui din Brașov. „Mă supăr când văd peste tot gunoaie și caca de căței. Vreau ca oamenii să nu mai arunce mizerii pe jos. Am spus și acasă, am spus si oamenilor care lucrează în magazinul de la bloc, am spus și oamenilor de pe stradă…”
Cine îl vede acum ar crede cu greu că, în urmă cu un an, Gabriel era un copil de care colegii de grădiniță fugeau. Un copil care mușca, îmbrâncea, lovea, smulgea jucăriile colegilor și care dădea de furcă și părinților, și educatorilor. Cine sau ce a transformat acest copil cu cerințe educaționale speciale (CES), cu probleme de adaptare și comunicare, în micul ecologist grijuliu, care roagă oamenii „frumos, frumos, frumos” ? Un profesor cu har – Simona, un act de curaj și câteva baterii.
„Ne acceptăm, comunicăm, greșim și ne iertăm”
„Când a venit la grădinița noastră, Gabriel refuza să coopereze. Nu dorea să se implice în niciuna dintre activitățile propuse, deși erau sub formă de joc, prietenoase și interactive. Avea dificultăți grave de vorbire iar asta îl îndepărta și mai mult de colegi. Se purta deseori agresiv, nu-l puteai lăsa nesupravegheat. Îmi stârnea multă compasiune. Îl simțeam neputincios, temător și izolat” își aduce aminte educatoarea lui.
Simona a decis că Gabriel nu e o cauză pierdută. L-a privit cu atenție ca să-și dea seama ce îl motiva, ce îi plăcea, de ce era capabil. A descoperit că, în ciuda comportamentului său violent, „Gabriel își dorea foarte mult să fie iubit, îmbrățișat și mângâiat. Dar nu știa cum sa spună asta, cum sa realizeze o legătură cu ceilalți.”
L-a ales să facă și el parte din Patrulă și ca un exemplu de înțelegere și acceptare pentru ceilalți copii. „Noi, la grădiniță, suntem ca o familie”, le-a spus. Ne acceptăm, comunicăm, greșim și ne iertăm.”
Gabriel își descoperă superputerea, în Patrulă
Educatoarea coordonatoare a Patrulei din grădiniță a început să povestească piticilor ei, dintre care făcea parte și Gabriel, despre natură, poluare, colectarea deșeurilor. La activitățile Patrulei, Gabriel a constatat că, pentru prima oară în viața lui, poate avea o putere fantastică, aceea de a decide să facă ceva bun.Oricât era de mic și orice alte probleme avea, putea să aleagă cum și ce aruncă, dacă aprinde sau stinge lumina, ce face cu o baterie uzată. „A fost atât de încântat de acest nou rol încât ne-a adus la grădiniță chiar și bateriile noi pe care le-a găsit acasă.”
A venit și provocarea reciclării creative, în care și-au propus să realizeze obiecte muzicale transformând diverse alte produse și ambalaje. Aici, Gabriel a dat de un nou hop. Nu știa ce să facă. Era, din nou, frustrat și agitat.
Educatoarea a găsit o soluție : „I-am sugerat sa realizeze un instrument muzical dintr-un bidon, introducând în el câteva paste. I-am oferit o sarcină foarte simplă, al cărei succes să-i întărească încrederea și comportamentul pozitiv.” Scăpat de presiunea complexității exercițiului, Gabriel și-a dat frâu liber creativității și, când a apărut cu „instrumentul” făcut de el, i-a uimit pe toți.
„Gabriel a venit la grădi cu bidonul plin de pietricele culese din parc. Și nu orice pietricele, ci alese cu grijă, suficient de mici pentru a trece prin gura bidonului și totuși suficient de mari pentru a putea fi desenate una câte una. Închipuiți-vă că acest copil altfel greu de stăpânit a avut răbdarea să deseneze fiecare pietricică în parte, înainte de a o pune în bidon. Ba a mai decorat și bidonul ! L-a prezentat, mândru, colegilor, primind din partea tuturor exact ce avea nevoie: uimire, admirație și recunoștință. ”
Iar acest moment a și rămas și una dintre amintirile lui favorite. „Mi-a plăcut foarte mult cand am cântat cu toate instrumentele noastre și am făcut muzica din gunoaie” spune Gabi cu entuziasm.
Ce diferență face donația ta ?
Gabriel rămâne un copil cu cerințe educaționale speciale, care luptă în fiecare zi să-și găsească locul. Însă datorită educatoarei lui și Patrulei, a avut șansa să-și facă prieteni, să fie admirat, îmbrățișat și lăudat.
A făcut progrese importante: se concentrează mai bine, se joacă cu ceilalți copii, e mai receptiv față de educatoare. Are o bucurie oricând se consumă o baterie pe care o poate aduce el însuși la punctul de colectare.
„Patrula de Reciclare a creat contextul perfect în care să-i oferim lui Gabriel ceea ce avea nevoie : succes, apreciere, conectare. Pentru mine, ca educatoare, a contat foarte mult faptul că programul vine cu numeroase idei de activități dintre care pot alege, în funcție de vârsta și numărul copiilor. În plus, echipa Asociației Volens m-a sprijinit necondiționat, permanent să derulez aceste activități cu succes” spune coordonatoarea lor.
În Patrula de Reciclare sunt mulți dascăli ca Simona, care fac mai mult decât grădiniță, mai ales pentru copiii cu nevoi speciale, copiii săraci și marginalizați.
Contăm pe tine ca să-i putem susține!
Donează lunar pentru ca, împreună cu un astfel de profesor, să ajutăm și copiii vulnerabili să reușească în viață!