Autentificare

Apasă aici dacă ai uitat parola!

Resetare parola


Completează adresa de email, apasă butonul Trimite și vei primi un link de acces pentru modificarea parolei.


« Înapoi la formularul de autentificare.

”Dacă ne dorim orașe mai curate, este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să facă ceva în acest sens.” Bogdan Arnăutu – manager comunicare și CSR la Ora Patrulei de Reciclare

30 / 03 / 2017

#editia 2016-2017, #generale, #HeidelbergCement, #Ora Patrulei de Reciclare, #Radio Gold FM, #Suporterii Patrulei


Nu sunt doar unul dintre cei mai mari producători de materiale de construcții din țară, ci și una dintre primele companii din România care au susținut proiectele de mediu şi inițiativele Asociaţiei RoRec.

”Credem că dacă ne dorim orașe mai curate, este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să facă ceva în acest sens.” spune Bogdan Arnăutu, managerul de comunicare și coordonatorul programelor de CSR (responsabilitate socială corporativă) al HeidelbergCement România, unul din Suporterii de top ai programului nostru de mediu.

Invitat la Ora Patrulei de Reciclare, la Radio Gold FM, Bogdan a vorbit despre importanța acțiunilor de responsabilitate socială corporativă, politica de sustenabilitate ale HeidelbergCement România și progresele înregistrate de companie în comunitățile unde își desfășoară activitatea.

Roxana Bichiș (realizator): Bogdan, te rog, explică diferența și punctul de legătura dintre cele două concepte, și prin  calitatea ta de Suporter al Programului Patrula de Reciclare.

Bogdan Arnăutu: Din punct de vedere teroretic între CSR (Responsabilitate Sociala Corporativă) și Sustenabilitatea Afacerii nu ar trebui să existe nicio diferență. Responsabilitatea Socială Corporativă este sau ar trebui să fie o componentă esențială a strategiei companiei! Din păcate, la noi, conceptul de CSR a fost și este în continuare confundat cu ideea de donație și sponsorizare de către mulți actori economici.

Cu toate acestea CSR face referire directă la RESPONSABILITATEA în conducerea și activitatea unui actor economic – mai puțin la gradul de “dărnicie” al companiilor. Este vorba,  în primul rând, de IMPACTUL de mediu, economic și social pe care o activitate economică îl are în comunitate.

A dărui este o faptă bună, dar este important să te asiguri înainte că ești responsabil și nu afectezi negativ prin activitatea ta directă. Pentru aceasta, este nevoie să adopți un stil de management sustenabil,  care să te asigure că obții profit, dar pe termen lung. Nu mult și repede, nu urgent și cu riscuri majore pentru clienți, angajați, furnizori sau membri ai comunității.

R.B.: Revenim la Directiva Europeană 95 din 2014. Ca specialist în comunicare, cu o experiență de peste 15 ani în proiecte de CSR și ca susținător al Patrulei de Reciclare, explică-ne de ce este atât de binevenită această initiațivă?

B.A.: Raportarea de Sustenabilitate nu este un concept nou la nivel internațional și nici în România. Potrivit unei analize, publicate de revista The CSR Report, în ultimii 14 ani, în România, doar 22 din 681 de organizații mari au făcut publice informații despre impactul asupra mediului, societății și economiei. Începând din acest an, toate aceste organizații vor fi obligate să publice acest tip de raportare.

Introducerea în legislația locală a Directivei nr. 95/2014 (de modificare a Directivei nr. 34/2013 în ceea ce privește prezentarea de informații non-financiare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari) a avut loc prin Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1938/2016. Potrivit noilor reglementări, firmele de interes public și grupurile care, la data bilanțului, au un număr mediu de 500 de angajați, în cursul exercițiului financiar, vor include în raportul financiar și o declarație nefinanciară. Consider că obligativitatea este binevenită, mai ales într-o țară ca a noastră, unde raportarea voluntară nu a funcționat.

Cadrul stabilit de Directiva 95 și transpunerea acesteia în România reprezintă însă pentru companii mult mai mult decât o obligativitate. Informațiile incluse în rapoartele de sustenabilitate sunt vitale atât managerilor, care au nevoie de tabloul rezultatelor nefinanciare pentru a lua decizii strategice, cât și publicului, pentru a decide de la cine să cumpere, cu cine să facă parteneriate, unde să se angajeze sau în ce companii să investească.

HeidelbergCement România raporteaza deja de 5 ani – am început acest efort în 2012. Nu este un exercițiu ușor, dar este foarte util.

Am identificat în urma acestui proces care sunt cele mai importante domenii în care angajații, partenerii, clienții, autoritățile și comunitățile locale așteaptă îmbunătățiri din partea companiei noastre. Am identificat astfel cele mai relevante proiecte prin care ne-am redus impactul negativ și am îmbunătățit astfel relația cu stakeholderii noștri – părțile interesate – grupuri și organizații a căror viață este schimbată de activitatea noastră.

R.B.: Voi – oamenii de la HeidelbergCement, cum reușiți să fiți responsabili? Ce v-a făcut să fiți mândri că ați ales să fiți Suporterii Patrulei și ce beneficii simți că ați adus împreună cu voluntarii din program?

B.A.: Am fost printre primele companii din România care au susținut proiectele de mediu şi inițiativele Asociaţiei RoRec, încă din anul 2010 de la lansarea unor centre de colectare la acţiuni de colectare derulate în judeţele unde sunt cele trei fabrici de ciment ale noastre.

Suntem, de asemenea, și unul din cei mai mari Suporteri ai Patrulei, pentru că dorim să  încurajăm comportamentul ecologic în rândul tinerilor din comunitățile noastre gazdă din toată țara.

Concret, pentru a sprijini eforturile membrilor Patrulei, am casat deșeuri electrice din gestiune, în beneficiul programului și am încurajat angajații să predea la reciclare aparatele electrice inutile, promovând în același timp mesajul ecologist al copiilor din Patrulă.

În plus, înțelegem că trebuie să ajutăm comunitatea și ne implicăm în eliminarea deșeurilor rezultate din activitățile economice ale altor industrii sau a celor menajere sortate, prin procese de co-incinerare în condiții de maximă securitate și fără a fi afectată în niciun fel calitatea produselor noastre.

De la începutul utilizării combustibililor alternativi am co-incinerat aproape 600.000 de tone de deșeuri. Astfel, am economisit o cantitate de combustibili tradiționali care ar asigura funcționarea unei fabrici de ciment timp de trei ani și jumătate și am redus emisiile globale de gaze cu efect de seră cu cantitatea absorbită anual de o suprafață de 8.300 ha de pădure de conifere.

Cel mai important beneficiu este componenta care ține de educarea tinerilor și, prin intermediul lor, a membrilor comunităților locale, asupra importanței și beneficiilor colectării selective a deșeurilor.

R.B.: Cum te simți, ca angajat al unei companii care dovedește responsabilitate față de comunitate? Ce mesaj ai pentru fiecare dintre noi – angajat sau angajator?

B.A.: Cred că este important să căutăm să răspundem de acțiunile noastre de zi cu zi, să ne asumăm rezultatele și impactul acțiunilor noastre în fiecare moment, în calitate de cetățeni, acasă, dar și în calitate de angajați, la locul de muncă. Este important să nu uităm că la muncă impactul nostru este în directă legătura cu meseria pe care o avem. 

R.B.: Ora Patrulei de Reciclare. Ora de responsabilitate. De ce este nevoie să facem un lucru bun pentru natură în fiecare zi?

B.A.: Cred că dezvoltarea sustenabilă a societăţii românești poate deveni posibilă numai printr-un strâns parteneriat între mediul privat şi societatea civilă. Este important să existe astfel de parteneriate, între motorul ce ajută la dezvoltarea economică şi la creșterea calităţii vieţii şi iniţiativele ONG-urilor sau Asociațiilor, care susţin dezvoltarea societăţii în care trăim.

Dacă lucrăm în echipă putem construi viitorul pe baze solide şi ne putem bucura de “durabilitate” – de o creştere de ale cărei efecte pozitive să se poată bucura şi generaţiile viitoare.

Cred că este important ca un număr cât mai mare de companii să se implice și să susțină public Patrula de Reciclare, pentru că astfel se vor alătura unui demers mai amplu de stopare a degradării calității mediului, de refacere a simțului “comunității sociale” pornind de la acțiuni practice de colectare selectivă a deșeurilor, de reciclare a unor importante cantități de DEEE-uri.

Ne dorim cu toţii oraşe, străzi, drumuri mai bune şi mai curate. Este momentul ca fiecare dintre noi să facă ceva în acest sens.