De prea puține ori se întâmplă ca România să fie privită de restul lumii drept un exemplu de „Așa da!”. Suntem aplaudați însă de comunitatea internațională pentru progresele pe care le-am făcut, ca țară, în domeniul educației pentru dezvoltare durabilă. Întâlnirea online din luna martie a cercului global Teachers for the Planet a avut, ca studiu de bune practici, România. Cu ce ne-am lăudat?
Prima întâlnire dedicată unei țări
În 2022, Asociația Volens a fost prima organizație din România care s-a alăturat Teachers for the Planet – o comunitate globală de profesori, reprezentanți ai unor ONG-uri și Universități, cercetători și specialiști implicați în proiecte de educație climatică, peste tot în lume. Este inițiativa prin care Learning Planet Institute din Paris, Aga Khan Foundation și Teach for All pun profesorii în centrul politicilor internaționale legate de educația pentru dezvoltare durabilă și îi reprezintă la CoP28. Reprezentanții Asociației și profesori din Patrula de Reciclare participă la întâlnirile lunare online, ale cercului pentru a descoperi și împărtăși soluții inovatoare și proiecte de succes.
În februarie 2023, coordonatorii cercului scriau Asociației Volens: „Din punctul nostru de vedere, România reprezintă unul dintre cele mai promițătoare modele care pot ghida și alte țări în crearea unor strategii coerente în domeniu. Vă propunem ca, la întâlnirea din martie, să prezentăm cum abordează România educația climatică într-o viziune holistică, pe toate palierele relevante: politici publice, societate civilă, școli.”
Când am primit acest email, l-am citit de două ori. Era prima oară când se propunea o țară anume ca studiu de caz pozitiv. Era adevărat că tot vorbisem, la întâlnirile lunare, despre lucrurile bune care se întâmplă în România, legat de educația de mediu. Povestisem despre reușitele Patrulei de Reciclare și acțiunile profesorilor, la „firul ierbii” dar și despre schimbările strategice la nivel înalt – noua strategie națională care introduce competențele de mediu în curricula școlară și prevede organizarea Săptămânii Verzi în toate școlile. Erau bune practici și motive de optimism pe care le-am împărtășit colegilor din comunitate. Pe lângă inițiativele Președintelui Iohannis la CoP27, se pare că și aceste intervenții au conturat, treptat, România ca reper demn de analizat iar întâlnirea din martie a ieșit din tipare pentru a-l aduce în centrul discuției.
Ada Lungu, Președintele Asociației Volens
Șase invitați au adus perspectivele lor asupra modului cum a evoluat educația de mediu în România, în ultimii ani.
Ce definește modelul românesc în educația climatică
1. Preocuparea pentru mediu și schimbările climatice a evoluat constant, în ultimii ani, de la statutul de „încă un lucru importat din occident, fără legătură cu realitatea noastră locală” la o strategie care face din unitățile de învățământ parteneri strategici în construirea unui viitor sustenabil.
Alexandra Arnăutu, Vicepreședinte Asociația Volens
2. Politicile publice încep să țină cont mai mult de beneficiarii lor. De exemplu, studiul „Tinerii și schimbările climatice” sondează percepțiile și atitudinile adolescenților și tinerilor pentru ca rolul lor în politicile europene să fie definit în colaborare cu ei.
Eliza Vaș, Expert în Afaceri Europene, Institutul European din România
3. Există o viziune care prioritizează educația, la nivelul cel mai înalt al leadership-ului instituțional. Raportul „Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile” elaborat la inițiativa Președintelui a impulsionat crearea unei strategii naționale datorită căreia toți copii vor avea competențe de mediu. Săptămâna Verde este primul proiect de anvergură națională care expune toți preșcolarii și elevii la activități de cunoaștere și protejare a mediului încojurător.
Alexandra-Maria Bocșe, Consilier de Stat, Departamentul pentru Climă și Sustenabilitate, Administrația Prezidențială.
4. Un impact din ce în ce mai profund al inițiativelor societății civile. Consecvența ONG-urilor cu proiecte de educație climatică a crescut nivelul de informare și conștientizare al întregii societăți. În cei 12 ani de când se derulează Patrula de Reciclare, de exemplu, profesorii s-au dovedit o adevărată forță motrice pentru adoptarea bunelor obiceiuri în școli și comunități. În plus, administrația locală, presa și sectorul privat sunt mai deschise să susțină proiecte, devenind parteneri ai organizațiilor non-profit.
Ada Lungu, Președinte Asociația Volens
5. Școlile din mediul rural pot oferi exemple de bune practici datorită unor profesori dedicați, chiar și atunci când se confruntă cu un context economic și social dificil. Școala Gimnazială Nocrich (jud. Sibiu) este atât echipa care, de ani de zile, își ghidează comunitatea către o funcționare mai sustenabilă cât și locul unde, la orele de geografie, elevii folosesc instrumente digitale moderne pentru a proteja biodiversitatea locală.
Alemănuța Toader, Școala Gimnazială Nocrich
6. Educație climatică se poate face și transdisciplinar, prin orele de limba engleză. Așa și-a început Patrula de Reciclare în Școala Gimnazială Valea Argovei (jud. Călărași) drumul către rezultate care au adus echipa în atenția presei și, mai departe, în centrul unei campanii naționale de modernizare a școlilor de la țară. Prin continuitate în educația non-formală referitoare la schimbările climatice, dascălii din rural deschid inclusiv noi perspective profesionale elevilor lor.
Cristina Ioana Roșu, Școala Gimnazială Valea Argovei
Soluții inovatoare de la profesori pentru COP28
Peste 60 de membri ai cercului Teachers for the Planet de pe toate continentele au urmărit și comentat studiul de caz al României.
Ați arătat cum se pot alinia inițiativele statului și ale ONG-urilor pentru a sprijini profesorii să-și îndeplinească misiunea de formatori ai noii mentalități colective de care avem nevoie pentru o lume sustenabilă.
Lennart Kuntze, Director Global pentru Educație Climatică și coordonatorul cercului
Teachers for the Planet este o comunitate vie, mereu deschisă către noi membri. Provocarea momentului este găsirea celor mai bune 100 de soluții inovatoare în educația climatică de la profesori din toată lumea, care vor fi prezentate la CoP28. Unele dintre aceste soluții trebuie să vină și de la dascălii din România! Asociația Volens invită profesorii care au desfășurat proiecte de succes să le înscrie aici: https://airtable.com/shr5bEFvvFnb8lGPf