V-ati gandit vreodata sa faceti o salata de baterii? Luati cateva baterii, le asezonati… Nu, normal ca nu v-ati gandit. E absurd. Nu sunt comestibile. Ba sunt chiar periculoase. Daca am vedea un copil rontaind o baterie, am sari ca arsi sa i-o smulgem din mana. Si, totusi, exista riscul sa ajungem sa „mancam” substantele toxice dintr-o baterie, fara sa o stim. Cum se intampla asta? Simplu – cand aruncam bateria consumata la gunoi.
Cand aruncam gunoiul, avem o senzatie de satisfactie, nu? Gata, l-am scos din casa, am scapat de mizerie, e curat. Gresit. „Casa” fiecaruia dintre noi se intinde cu mult dupa usa sau dupa poarta. Aerul, apa, mancarea pe care le consumam vin „de dupa poarta”, din acel mediu inconjurator care credem ca ar avea o capacitate infinita sa elimine deseurile noastre. Nu are.
Bateria aruncata la gunoi nu dispare ca prin magie. Ajunge la o groapa de gunoi unde nichelul, mercurul, plumbul si celelalte substante toxice pe care le contine se emana in aer si intra in sol. Pentru ca totul circula in natura, si deseurile care nu sunt reciclate isi gasesc drumul inapoi catre noi, cei care credem ca am scapat de ele din momentul in care le-am scos din casa.
Nu este, insa, singura idee gresita despre reciclarea deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE). Publicam, exclusiv in Ziare.com alte cateva dintre cele mai intalnite, din experienta voluntarilor programului national de educatie de mediu Patrula de Reciclare:
Se poate si fara mine, nu e treaba mea
E prea complicat sa colectez asa cum trebuie DEEE
E mai bine sa pastrez aparatul si sa-l refolosesc cu alte scopuri
Un deseu electric aruncat nu conteaza
E in regula sa dau deseul electric oricui plateste pentru el
Le stiti. Le-ati auzit. Cititi articolul intreg si aflati cele mai clare argumente cu care putem demonta aceste prejudecati.