De Florin Popa
Cei care se ocupă de managementul deșeurilor reciclabile știu cât de complex este acest subiect – colectarea selectivă a ambalajelor reciclabile. Procesul implică de la instituțiile de reglementare și control la producători, retaileri, administrații locale, transportatori, salubrizori, operatori de colectare autorizați și reciclatori.
Singura șansă de succes a celor implicați – să funcționeze împreună
Mai mult, problema reciclării produselor create și puse pe piață, care inevitabil la sfârșitul ciclului de viață devin deșeu, s-a transformat în preocupare majoră și pentru industriile creative. Cum să proiectezi și ce soluții de design să propui pentru producția viitoarelor bunuri? Acestea sunt menite să ne ridice standardul de viață, dar, în același timp, să se încadreze perfect într-o economie circulară. Acest tip de economie utilizează resurse regenerabile în crearea produselor și vine cu soluții de eliminare nepoluantă la finalul ciclului de utilizare.
Toți actorii enumerați mai sus, fiecare cu obligațiile și responsabilitățile lui specifice, acționează interconectat. Și trebuie să o facă foarte bine. Nu există nici o altă șansă de succes pentru toți cei implicați în infrastructura reciclării decât aceea de a funcționa împreună!
Colectarea selectivă a ambalajelor reciclabile – o problemă de „oameni mari”?
Privită așa, tema reciclării pare exclusiv o problemă “de oameni mari”. Și cu siguranță așa este. Însă de la responsabilități și obligații legate de buna funcționare a unui sistem devenit vital pentru noi ca societate, trebuie să ne întoarcem privirea insistent către deșeurile reciclabile și drumul lor către acest sistem.
Doar 40% din deșeurile reciclabile de ambalaje provin din retail și industrie. Restul de 60% se află la noi. Acasă la noi! Dacă presupunem că cei de mai sus știu ce au de făcut, și chiar cu performanțe, noi, cetățenii, trebuie să învățăm să lucrăm cu acest sistem. Mai precis să dăm de lucru acestui sistem. Însă cum să facem asta noi, care, cu toate că deținem majoritatea deșeurilor, nu suntem specialiști în managementul deșeurilor reciclabile?
Cea mai mare greșeală este să nu faci nimic pe motiv că poți face prea puțin
Cu o soluție de succes a venit, de mai bine de 10 ani, programul educativ Patrula de Reciclare. Elevi, profesori, coordonatori de programe, cu determinare și-au spus că fără educație de mediu nu se poate. Au realizat că cea mai mare greșeală este să nu faci nimic pe motiv că poți face prea puțin. Au lăsat deoparte motive de genul “nu știu ce se reciclează la noi în comunitate deoarece nimeni nu ne spune”, “nu știu dacă la noi se reciclează ceva, cu toate că noi colectăm selectiv”. Au decis să facă “tot ce pot”. Și a fost fantastic!
Agenții Patrulei de Reciclare au învățat despre protecția mediului, despre reciclare, despre colectarea selectivă a ambalajelor reciclabile. Cu entuziasm, i-au învățat și pe alții – părinți, rude, vecini. Puterea lor de transmitere a informației, de educare, este mult mai eficientă decât cea a învățării formale, deoarece merge pe un circuit nou, neviciat: de la copil spre adult. În multe cazuri au mers și mai departe și au influențat “sistemul” în bine, înspre performanță. Când o trupă de „pitici” vine cu argumente, dar și cu determinare și entuziasm și face presiuni asupra administrației locale din comunitatea lor să se implice mai mult în proiecte de promovare a reciclării, asta înseamnă atitudine civică.
Astfel aflăm noi toți că a învăța, a te educa, a transmite și celor de lângă tine și a trece la acțiune, făcând doar ce poți și știi că e corect, poate avea efecte majore, suficiente pentru a iniția schimbarea în bine.
Vă invit să descoperiți mai multe, în acest capitol din Ghidul Bunelor Eco-Maniere.