Înainte de COVID-19, să avem orașe sustenabile era un ideal. Acum, după doar 3 luni de izolare, au devenit aproape o urgență. Am văzut cât de vulnerabili ne face dependența de filierele de producție globale și cât de limitat este modul în care ne acoperim necesitățile vitale, atunci când presupune doar exploatare-consum și debarasare. Cum am fi trecut prin această perioadă, și pcea care urmează, dacă orașele și casele noastre erau mai „smart”? Dacă aveam puse la punct, din vreme, alternative de mobilitate, soluții digitale, zone de agricultură urbană, sisteme circulare de valorificare a resurselor locale?
Oricum, timpul nu este pierdut. Avem o nouă motivație și exemple inspiratoare de mobilizare, în perioda de izolare. Explorăm cum se schimbă abordarea dezvoltării sustenabile și ce putem face pentru ca orașele noastre să fie mai eficiente, pe viitor.
Pe 18 mai, Patrula de Reciclare a participat la întâlnirea organizată de UrbanizeHub România pe tema orașelor sustenabile. Am fost invitați într-un panel de prestigiu, alături de Marc Buckley (World Economic Forum), Rob Gierke (Purenessity) și Alex Glod, moderatorul Urban Talks. Un context propice nu numai ca să vorbim despre misiunea noastră, dar și ca să constatăm cât de bine se aliniază obiectivele noastre la tendințele globale.
Oamenii, elementul decisiv ca să avem orașe sustenabile
Andreea Idriceanu Calev – reprezentanta Patrulei de Reciclare – a spus că „pentru a avea orașe „smart” mai întâi trebuie să formăm oameni „smart”. Pe lângă toate tehnologiile futuriste, este esențial să învățăm, să înțelegem ce și de ce merită schimbat și să hotărâm să facem ceva concret. Practic, să ne luăm un angajament personal de acționa.”
Marc Buckley a adus propriile argumente: „Cei mai mulți oameni se simt „pasageri” pe această navă numită Pământ. Simt că se îndreaptă într-o anumită direcție fără să aibă niciun control asupra acestui lucru. Așteaptă de la „personalul de bord” – adică de la lideri și autorități, să ia decizii, să găsească soluții. COVID-19 ne-a dovedit mai mult ca oricând că suntem cetățeni globali. Oriunde ne-am afla pe planetă, respirăm același aer, avem nevoie de aceeași apă și nu ne putem ascunde de catastrofe ca o pandemie. Dacă este vorba despre viața fiecăruia dintre noi, atunci este clar că trebuie să ne asumăm și mai multă putere de decizie și de acțiune.
Responsabilitatea, măsura succesului
În ultimii 9 ani am creat un sistem sustenabil de educație de mediu. Patrula a stabilit noi recorduri la colectarea DEEE, dar a reușit și să schimbe, atât la nivel individual cât și de comunitate, obiceiuri greșite, cu impact nociv asupra mediului înconjurător. Am reușit acest lucru punând în centrul mesajelor noastre conceptul de responsabilitate. „Fiecare dintre noi trebuie să devină mai responsabil, este una dintre valorile fundamentale pe care încercăm să le insuflăm copiilor. Dar asta reușim nu numai spunându-le ce și cum să facă, ci mai ales, prin exemplul personal prin care li-l oferim”, a punctat Andreea Idriceanu.
Rob Gireke a confirmat că responsabilitatea a devenit o valoare decisivă, în ceea ce privește companiile. „Sustenabilitatea unui brand începe să fie un criteriu din ce în ce mai important pentru generația tinerilor născuți după anii 90, atunci când aleg produse sau servicii. Inclusiv ca indivizi, începem să ne preocupăm, în egală măsură, pe lângă a avea succes, a câștiga bani și reputație, să avem și o contribuție benefică în lume.”
Acțiune, nu vorbe
Invitații Urban Talks s-au alăturat strategiei noastre prin care încurajăm acțiunile concrete care devin „obiceiuri bune față de mediu”. Au evidențiat câteva lucruri pe care le putem face, fiecare dintre noi, pentru ca orașele noastre să devină mai sustenabile. De exemplu, putem să regândim mobilitatea, astfel încît să folosim cât mai mult mijloacele de transport ecologice, mersul pe jos, bicicleta, car pooling. Putem, de asemenea, să luăm măsuri astfel încât casele noastre să fie mai puțin dependente de furnizori externi, prin propriile surse de energie regenerabilă, agricultură urbană sau practici curente de reciclare și refolosire creativă a diferitelor obiecte. O altă ideea excelentă este voluntariatul – să ne alegem o cauză pe care să o susținem și să integrăm în viața noastră activitatea în sprijinul acelui proiect.
Decide să-ți pese. Informează-te. Implică-te. Găsește parteneri.
Iar, mai presus de aceste aspecte practici, stă o atitudine, un mod de a te raporta la comunitate promovat de Patrula de Reciclare. În cuvintele Andreei Idriceanu: „Arată că-ți pasă. Informează-te. Implică-te. Asociază-te cu cei care îți împărtășesc valorile și scopul, ca să ai un impact cât mai mare.”
Cel mai important este să îți pese. Dacă îți pasă, informează-te. Vezi ce poți schimba, cum și împreună cu cine. După ce te-ai informat, implică-te. Nu aștepta, pasiv, ca numai autoritățile să miște lucrurile în jurul tău. Vrei ca deșeurile să fie colectate și reciclate? În loc ca doar să critici lipsurile infrastructurii din orașul tău, creeză un sistem, la tine acasă, la școală sau la birou. În final, găsește-ți parteneri, aliați. Avem atâtea exemple despre forța colaborării, de la echipe de tineri care lucrează cu autorități locale la profesori din județe diferite care fac proiecte comune și angajați care își transformă locul de muncă.
La Urban Talks ne-am convins, dacă mai era cazul, că noi, oamenii, suntem cel mai important element atunci când e vorba despre sustenabilitatea orașelor.
Tu ce rol îți asumi, în comunitatea ta?
